image

Ce ne transmit copiii mici prin mușcăturile și loviturile lor?

Dacă primele săptămâni de colectivitate ne-am concentrat pe acomodarea în mediile educaționale, următoarea perioadă aduce o nouă provocare. Începem să auzim, din ce în ce mai des „Copilul mușcă, lovește, împinge alți colegi”. Nu e deloc plăcut să te găsești în rolul părintelui copilului care recurge la aceste comportamente, însă nici în rolul părintelui copilului care vine acasă cu o urmă de mușcătură.

În acest articol, vom explora motivele pentru care copiii mici, cu precădere sub 3 ani, recurg la aceste gesturi și cum părinții pot înțelege și gestiona această formă de comunicare.

Comunicarea este un aspect esențial al dezvoltării umane.

Pentru copiii mici, mesajele verbale, în primii ani de viață, pot reprezenta o provocare, ei fiind încă în procesul de dobândire al abilităților de comunicare necesare. În loc de cuvinte, copiii sub 3 ani pot apela la metode mai neobișnuite și mai puțin plăcute pentru a-și exprima nevoile și emoțiile. Mușcăturile și loviturile pot părea comportamente incomode sau chiar nepotrivite, dar ele pot reprezenta moduri de comunicare pentru copiii mici.

Este crucial să ne amintim că în această etapă, creierul copiilor este în dezvoltare. Acest fapt poate influența comportamentul lor și modul în care comunică. Părțile creierului, responsabile de gestionarea emoțiilor și de răspunsurile la stres, nu sunt încă suficient de dezvoltate pentru ca noi să putem avea așteptări cu privire la un nivel de autocontrol la cei mici. Această imaturitate a creierului îi face pe copiii mici să fie mai puțin pregătiți de a reacționa bazat pe logică sau să folosească cuvinte pentru a-și exprima nevoile și dorințele. În schimb, ei sunt conduși de emoții, fiind extrem de reactivi la stimuli din mediul înconjurător și interacțiunile sociale. Mușcăturile și loviturile pot fi adesea reacții la emoțiile intense pe care copiii le experimentează, cum ar fi frustrarea, furia sau anxietatea.

Mușcăturile, loviturile, împinsul, sunt comportamente comune în rândul copiilor mici și pot avea mai multe motive:

  • Comunicarea nevoilor: Copiii sub 3 ani pot mușca, lovi, împinge, pentru a-și exprima nevoile, cum ar fi foamea, setea sau disconfortul unei situații. Ei încă nu pot vorbi suficient de clar pentru a spune ce îi deranjează, așa că mușcătura poate fi o modalitate de a atrage atenția adulților sau celor din jur.
  • Explorarea lumii: Copiii mici încearcă să înțeleagă lumea din jurul lor prin simțuri. Mușcăturile pot fi o formă de explorare și descoperire a texturilor, gusturilor, reacțiilor.
  • Frustrarea și stresul: Copiii mici se pot simți frustrați sau stresați când nu pot exprima ceea ce simt. Mușcăturile sau loviturile pot fi reacții la aceste emoții intense.

Cum pot adulții să înțeleagă și să gestioneze aceste reacții

  • Observați contextul: Încercați să observați ce anume declanșează comportamentul. Este posibil ca acesta să apară în situații specifice, cum ar fi atunci când cel mic este obosit sau când trebuie să împartă jucăriile cu alți copii. Identificarea cauzelor poate ajuta la prevenirea lor și la oferirea alternativelor în gestionare.
  • Comunicați cu copilul: Chiar dacă cei mici nu pot vorbi încă suficient de bine, încurajați-i să își exprime emoțiile în alte moduri. Puteți folosi cuvinte simple sau limbaj non-verbal pentru a-i ajuta să înțeleagă cum să-și exprime frustrarea sau dorințele.
  • Folosiți jocul simbolic: Jocul simbolic poate ajuta copiii să învețe să se exprime și să comunice în moduri mai constructive. Jocurile de rol în care ei pot imita situații de viață reală pot fi benefice, oferind alternative sănătoase în gestionarea situațiilor provocatoare.
  • Oferiți alinare: mângâierile și îmbrățișările sunt ceea ce au nevoie majoritatea copiilor atunci când se află într-o stare de disconfort. Când se simt stresați sau neliniștiți, confortul fizic îi ajută pe copii să se liniștească, fiind parte din procesul de co-reglare emoțională. Mângâierea sau îmbrățișările pot reduce tensiunea și pot ajuta la emoțiilor intense.
  • Monitorizați interacțiunile cu alți copii: Dacă mușcăturile se întâmplă în timpul jocurilor cu alți copii, supravegheați îndeaproape aceste interacțiuni și interveniți atunci când observați semne de tensiune. Deși ne dorim și încurajăm independența celor mici, interacțiunile lor au nevoie de sprijinul adultului care oferă modele comportamentale sociale sănătoase.

În cazul în care, copilul dumneavoastră trece printr-o astfel de etapă, vă recomand să mențineți o comunicare deschisă și sinceră cu educatorii grupei, pentru a identifica cât mai repede cauza acestor comportamente și a-i fi alături celui mic, cu multă răbdare și afecțiune.